Pe ENE, nu pe ENEL

Mergeam acu' câteva zile pe stradă şi am văzut o maşină de la ENEL (firma care dă curent electric prin jumătatea asta de ţară) pe portiera căreia probabil un puşti a dezlipit L-ul, făcând logoul să arate cam aşa. În momentul ăla am avut o reverie:



Ce mişto ar fi CA CURentrul meu electric sa vină de la ENE şi nu de la ENEL. Ene n-ar avea mendre de scârbă corporatistă şi ar trăii cu bacșișuri şi satisfacţia că tanti Geta de la trei se uită la timp la telenovela turcească de pe Kanal D. Ene nu e multinationala poluanta şi avidă de bani, Ene e tipul care meştereşte cum meştereşte şi te cablează el cumva pe şustă la firul de afară. Pentru cincizeci de mii în plus, Ene te rezolvă şi cu cablu’ TV, numai că eşti nevoit să te uiţi numai la ce se uită tanti Geta. Ene e tipul care atunci când se arde o siguranţă şi nu ai una de rezervă la tine, se bagă imediat şi improvizează cu nişte liţă subţire. Ene nu ar folosi contoare şi ar merge pe judecata propie şi pe încredere. S-ar uita la mecla ta şi dacă ar vedea ceva ce nu-i place te-ar taxa în plus. Dar apoi te-ai târguii un pic cu el zicându-i că numai băiatu mai consumă cât stă la calculator, că tu eşti plecat mai mereu la muncă şi te-ar lăsa la juma’ de preţ. Pe timp de iarnă, Ene ar face iarăşi o reducere substanţială pentru că ar ştii că mai ai de plătit şi o căldură, o apă caldă, un gaz în plus. şi într-o seară de vară exact înainte să-i plăteşti curentul, îl inviţi pe Ene la tine la un pahar de vin făcut la ţară şi o sarma grasă, iar după ca aţi termina înjuratul politicenilor şi deplângerea salariilor mici, el te-ar refuza politicos când i-ai întinde bacnotele. Ene ar avea un ochi şui şi spasme musculare periodice pentru că de atâţia ani s-a obişnuit să lucreze în condiţii de nesiguranţă maxima cu electricitatea.
Ce mişto ar fi curentul de la Ene...

Ci frumos e toamna la noi pe meleaguri. POST SCRIS CU SCARBA

A început campania electorală. Vă spun asta în cazul în care n-aţi observat chilogramele de hârtie lucioasă cu feţe grețoase din căsuţa poştală sau nu aţi simţit în gură firicele de vomă la auzul discursurilor electorale (nu-i uşor la stomac să vezi un om mâncând câcat)
Şi pentru că mottoul României este „Capra vicinum intereo quoque” (să moară capra şi vecinului”) campania electorală, se focalizează mai mult pe ungerea cu câcat a adversarilor decât promovarea propriilor idei politice, cum e cazul şi în situaţia următoare.



PDL-iştii au băşit şi ei toamna asta un nou slogan din 4 pronume şi două conjuncţii, pe care l-au şi pus pe o denso-hiphopo melodie + cover manea şi s-a şi găsit cineva să le-o ciordească. E vorba de tăticu Vanghelie (Apropo nea Vanghelie am o idee mişto de site pentru tine, ii zice: eVanghelie.ro, discutam detaliile mai incolo da?) care a făcut un asorteu mijto prin tot Bucureştiul de confuzează babele care aşteaptă autobuzul. E vorba de mârşăvia asta. Evident că preluarea însemnelor şi sloganului unui alt partid în campania electorală nu e etic şi cu atât mai mult legal dar cei de la PSD+PC au maneaua dată prea tare ca să audă ceva.


HA, ţi-am tras-o în cur PDL!!!


În replică, PDL-iştii au reacţionat prompt şi au restilizat panourile publicitare. Trebuie să recunosc că a fost idee pizdeţă



Ha, ţi-am tras-o înapoi PSD!!!


Şi când lucrurile par aşa de frumoase, când politicienii se sapă unii pe alţii în văzul tuturora, afişându-şi feţele de ticăloşi imorali ce sunt, realizăm că tot nu e bine.


Ha, ţi-am tras-o în cur cetăţene cu drept de vot!!!

Pentru că, deşi noi partidele ne-o tragem în cur, tot pe banii tai o facem. Tot din banii tăi se plăteşte afişajul publicitar, tot din banii tăi se imprimă fluturaşii pe care nimeni nu-i citeşte şi care sunt complet irelevanţi în demonstrarea competenţelor unui politician şi tot pe banii tai vom dormi noi în parlament în următorii patru ani.
(Fac un mic apropou, dacă o să candidez vreodată pentru vreo funcţie în parlament o să-mi imprim fluturaşii pe hârtie nelucioasă şi moale să nu usture curul când te ştergi cu ea şi să ia foc imediat când încerci să o aprinzi)


Totuşi, politicienii îşi merită banii. Eu joc teatru o oră pe săptămână şi mi se pare ca ar trebuii sa ma plateasca mai mult, d-apoi ei care joacă teatru tot timpul?

Acum trecem la chestii mai simpatice.

Campania de provincie.

Acum vreo câteva ore a trecut prin cartier pe la mine o Dacie 1310 alb-rugină, tapetată cu afişe şi sloganuri şi cu nişte difuzoare pe ea, trâmbiţând canditatura celui mai înjurat profesor de chimie din judeţ.
Pe portbagaj era lipit cu bandă izolatoare albastră

PNL va mării PeNsiiLe.

Moaaaaamta, să-mi fut una, ce mesaje codate erau ascunse în PNL şi eu nu observasem niciodată. Zici că-s în codul lu’ Davinci să moară mama.

De fapt, dar voi sunteţi prea proşti să observaţi, Partidul naţional liberal e o anagramă foarte complexă pentru : Lăbari Penibili – danţ (danţ e pentru că le-au rămas câteva litere în plus şi nu ştiau ce să facă cu ele)

Bă PNL-iştilor am şi eu un cod supersecret pentru voi


Sugeame-aţi PeNisuL

Scroturi publicitare

Eu sunt un om realist, mie nu-mi plac scenariile utopice, în care viaţa e frumoasă, lumea e tolerantă, etc, bullshit, etc. Mie îmi plac situaţiile reale şi urâte, ălea în care auzi la ştiri că un om a molestat un păun, ălea în care dacă te uiţi cu o sprânceană mai ridicată la cineva te trezeşti în următoarea clipă trăgând cu dinţii de propiul rinichi, ălea în care vechile valori familiale se respectă.

Cum nu se intampla in reclama asta




Bun, aţi văzut-o
Acum eu o să vă prezint cu ajutorul unor imagini sugestive cum ar sta treaba daca am fi intr-o lume reala

Orchestra de pe Titanic

Sambata 1 noiembrie la Teatrul "Jean Bart" din Tulcea, ora 18:30

"Orchestra de pe Titanic" de Hristo Boytchev
in regia lui Ion Dore

cu: Raul Gheba, Bogdan Camburu, Catalina Ceapraga, Alecsandru Dunaev, Nicoleta Gavrila, Dan Petre

Carti postale

Sa trimiteti lu' mamaia!

Poze recente de la mine din cartier. Sapati fratilor sapati ca poate dati de aur!

Sub mareveleioasa conducere a lui Raul – Episodul 1

Pe clasicul principiu „Dac-aş fi pentr-o zi preşedinte”
M-am gândit să fac o miniserie pe blogul ăsta despre ce legi aş adopta eu CA COnducător al acestui stat.

1. Legea „pe partea economică”

Replica „pe partea economică” are valoare de contrargument absolut în orice dispută însă doar în favoarea actualului preşedinte. ( Raul Gheba) Aceasta va combate orice explicaţie logică şi argumentată, va fi soluţia la orice problemă socială,juridică,religioasă şi evident... economică.

Exemplu:

- Domnule preşedinte, din cauza gurvernării dumneavoastră ,indicele BET al celor mai lichide 10 societăţi listate la BVB a coborât la valoarea inregistrată în decembrie 2004. Trendul descendent început în vara lui 2007 a determinat şi în 2008 scăderi record de peste 55% când în urma intervenţ...
- Stop, stop, stop. &$@^@%#(@ Pe partea economică.
- Da domnule preşedinte, aveţi dreptate.


2. Legea pălărioarelor hazlii

Este în completă incompatibilitate cu legea statului român ca un membru al academiei române, jurnalist sictirit sau intelectual de marcă să profeseze, să discute în cadrul unor întâlniri oficiale sau să meargă pe stradă fără o pălărioară hazlie. Aceasta are menirea de a destinde imaginea sobră pe care o au intelectualii şi a îi face oleacă ridicoli. Excepţie la această lege o face domnul Horia Roman Patapievici care este îndeajuns de penibil cu papionul de la sine.


3. Legea „Ai roată, eşti tăiată”

Este interzis doamnelor, domnişoarelor şi travestiţilor să poarte în locuri publice, în urechi, cercei cu diametrul mai mare de 3 centimetri. Această lege este validă în baza legii „pe partea economică” şi pe baza argumentului „că face femeile să arate ca nişte babe cu jumătate de normă prostituate şi jumătate valorificatoare de glande la biroul pentru pisici călcate pe sosea”
În caz contrar, doamnelor şi domnişoarelor li se va ataşa cu un lanţ, o ancoră de cercei, care ulterior va fi aruncată în apă.


Cam atât pentru azi.

O aveam de mult.

Asta e replica mea când cineva face o observaţie asupra oricarei chestii noi pe care o am.


- Ţi-ai luat tricou nou?
- Nu, îl aveam de mult
- Aia o şapcă nouă?
- Nea... o aveam de mult
- Oja aia de unghii e nouă?
- Nea... e sta de ceva timp în sertare.
Etc,etc,etc

Motivul pentru care zic chestia asta e foarte simplu. Mă scuteşte de o serie muult mai lungă de întrebări după. „De unde o ai?, „cât ai dat pe ea?” „e buna?” „ce material e ăsta?” „ îţi stă bine, n-o fi având şi pe verde?”, „crezi că mai găsesc să-mi iau şi eu?”
Întrebări care de obicei cer ca răspuns mai mult decât clasicul „pula mea”

Când zici „O aveam de mult” e simplu:
-O aveam de mult
-Hm.. şi eu de ce nu ştiam de ea?
-Pula mea...

Hazlibund

Partea cea mai hazlie e ca dupa ce sparge ala mai sta si se uita vreo 2 secunde la ala pana vine ma-sa cu galeata

De la Malu’ Dunării la Mall

Eh, dragii mei s-a deschis şi în Tulcea un Mall, sau cum îmi place mie să îi spun, „un lagăr de concentrare pentru piţipoance”. Este un lucru bun, părerea mea, prea mult timp au fost bietele ameţite nevoite să bea o apă plată cu lămâie într-un local în afara unui mall, prea mult au fost ele neovoite să descrie cercuri neregulate cu privrea, zbătându-şi ochişorii în stânga şi în dreapta, doar doar or vedea o urmă de cizmă Gucci.
Gata,gata. Prea multă suferinţă prea puţină reclamă:


Poziţia:

Mălăieţu’ tulcean este aşezat în fabuloasa apropierei ai închisorii (bulăului, bătătoriei de hoţi, puşcăieri) Tulcea care cică de de maximă siguranţă. Nup, nu e situată pe o insulă stâncoasă cu un far pe ea, izolată de 50 de kilometri de ape reci ca gheaţa, cu garduri electrice şi senzori de mişcare. E cam la 50 de metri de mall într-o viitoare zonă rezidenţială şi mi se pare că e unu’ Vasile într-un turn care păzeşte.


Apropo de puşcarie, o să revin cu nişte poze să vedeţi şi voi. Am constatat că de evadat nu e chiar aşa de uşor, dar de evadat înauntru e ridicol de simplu. Cred că dracii din cartier când dau cu mingea peste gard sar peste şi o iau înapoi. Ţepii ăia care ar terbuii să împiedice căţărarea au orientarea spre interior şi îs foarte rari + dacă stai lângă zid ăia din turn nu prea au cum să te vadă. Mai ales când rulează „tânăr şi neliniştit”.

Arhitectură.

Malu’ valu’ăsta e conceput pentru oameni care nu suferă de claustrofobie, că e aşa de înghesuit încât ar trebuii să îţi dea o pungă de hârtie la întrare,să sufli în ea când intri în hiperventilaţie.
Cea mai hazlie parte e că e înghesuit până şi pe ecranele ălea informative la care nu se uită nimeni. Mi-am aruncat ochiu fugitiv pe unu şi scria ceva de genu’: |||lcea mall revitalizează arhitectura şi int|||, pesemne că şi ăla care are a scris chestia aia şi-a dat seama că e bullshit şi nu merită trecută pe 2 rânduri.


Magazine:

Pe lângă cele 99% de magazine neinteresante mai există şi 1% magazine idioate. De exemplu, KFC-ul care de fapt nu e KFC, e o semifranchiză care aduce cromatic extrem de mult cu KFC-ul numai că de mai de căcat. Eu o numesc KFC-ul găinilor cu aviară şi la cât de violet arătau cărnurile de colo nu cred că-s foarte departe de adevăr. Totuşi, este un magazin de bijuterii cu o vânzătoare bunoacă rău şi regret că nu-i la magazinu’ de chestii îngheţate să o fac să se bage cu sfârcurile în lada frigorifică.


Cum îmi petrec eu timpul la mal:

Sâmbătă am fost pentru prima oară şi am făcut următoarele: Holbat la ţâţele vânzătoarei de bijuterii, mâncat „fiţoşici”, primit balon în formă de pudel pe care l-am remodelat în formă de simbol falic.

Extraordinarul eu.

Mai multe detalii aici

Pe jumerii lui Abraham Lincoln, nu-mi vine sa cred!

Spuneam acum cateva zile despre o relcama cu laptele vs pandispanu

Acu 10 minute in timp ce mancam un cremvusht am revazut reclama editia a doua ca si dexul: editie revizuita si adaugita. Spre sfarsitul reclamei zice unu:
"Prajitura cu 40% lapte."

Ei sa-ti bagi pula! Ce influent sunt ba! Ma simpt ca Petre Roman in pragul revolutiei. Sa mai ziceti ca nu suntem supravegheati. Astia din advertisng sunt non stop cu ochii pe noi

De ce e nasol sa joci carti cu un homosexual!

La recomandarea fanului cezarica (freaca-te pe sfarcuri baiete) am revenit cu niste comicuri home-made

CLICK PE POZA SA SE VEDE!

Şi eu am lapte bă!

Poate aţi văzut şi voi la teveu reclama aia la pandişpan de-ăla de la Kinder. (mai mănâncă cineva kinder de când nu mai sunt la modă ouăle cu surprize?)

Reclama aia în care într-un frigider, o cană de lapte se ceartă cu un pandişpan,

Cana: - Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’ : - şi eu am lapte

Şi cana se face tovarăş cu pandişpanu’ mai ceva ca Frodo cu Sam în Lord of the rings.

Eh... acuma.... urechea mea atotperspicacă a observat o bubă evidentă ca Laura Andreşan într-o mănăstire. Poate n-oi fi eu mare geniu în fizică, dar sunt destul de sigur de o chestie. Laptele, care e un LICHID, nu prea poate să stea de la sine între două bucăţi de pandişpan care sunt SOLIDE decât în vreo două cazuri: când e îngheţat (şi cică n-ar fi) şi când se autobrânzeşte (chestie care nu m-ar surprinde dar cică n-ar fi nici asta că e” proaspăt”)
Aşa că bă pedofililor de la Kinder, ia lăsaţi voi publicitatea falsă şi ziceţi pă bune:

Cana: -Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’: - şi eu sunt un produs care conţine un mic procentaj de lapte, îndulcitori artificiali, E-uri nocive, destule calorii cât să duc la obezitate precoce şi probabil urme de melamină.

Şi cana scoate o armă semiautomată şi îi face o gaură în invelişu ciocolatos al pandişpanului

Din buletinul de ştiri matinal

Azi dimineaţă am auzit la ştiri o sintgamă interesantă. Era vorba de una care a îmbrăţişat un copac cu maşina şi aia de la ambulanţă zice ceva de genu: „A suferit leziuni incompatibile cu viaţa”. He! Ce hazile e. Bine, io înţeleg că e formulare pur medicală şi că e vorba despre cineva care chiar moare dar totuşi e al naibii de hazlie sintagma. E ca la matrimoniale: „Leziune fatală în zona toracică, caut moarte pentru relaţie de lungă durată. Compatibilitate 100%” sau sau sau.... şi mai fain... că tot s-a despărţit chirilă de raicu:
„Hemoragia internă şi Viaţă au depus actele de divorţ astăzi la judecătoria sectorului 3. Cei doi au declarat că se despart pe motive de incompatiblitate”

Tot azi dimineaţă am văzut la televizor un reportaj despre cum s-au întors acasă ăia răpiţi în Egipt. La aeroport un munte de reporteri, care mai de care mai băgăcios şi singura întrebare care se aude venind din partea mulţimii e: „V-a fost frică?”

No pula! Cred că dacă eram în mulţimea aia de jurnalişti îi futeam o scaltoacă peste ceafă idiotului care a pus întrebarea asta. Normal că le-a fost frică mă imbecilule, i-au scos din hoteluri de cinci stele, i-au băgat în gropi în nisip şi i-au ameninţat cu moartea, toate astea în timp ce ei credeau că merg să vadă piramidele.
Prin asociere, omul ăsta i-a făcut pe toţi cei din mulţimea aia să pară idioţi şi mai departe prin asociere => jurnaliştii italieni sunt idioţi.

Faza asta e un pic ca şi cum ai putea să îi pui lui Dumnezeu o singură întrebare despre orice şi tu ai zice : „iţi plac fursecurile?”


Si ca sa nu terminam intr-o nota trista poftim un mic comic hazliu de la mine


Cyanide & Happiness @ Explosm.net

Vaaaaaaaaai ce ţâţe neinteresante ai!

Zilele ăstea mi-a fost acordat minunatul privilej’ de a juriza unul dintre cele mai frivole momente din timpul liceului. Balul bobocilor. Sper că prin atitudinea mea căcăcioasă şi prin faptul că mi-am bătut joc de o mare majoritate din ei, minţile lor fragile au realizat un mic adevăr, care mai devreme sau mai târziu l-ar fi constatat de la sine: Balul bobocilor nu e decât un pretext pentru cei care nu au destulă intelingenţa şi personalitate să se definească prin ei înşişi şi simt o nevoie puternică ca o cufureală de confirmare (care în ultimă instanţă e absolut irelevantă) a faptului că sunt cei mai cei pe segmentul ţâţe-muşchi într-un grup extrem de restrâns precum e liceul. O armată de soldăţei „sociabili, cărora le place muzica şi distracţia” întră într-o competiţie tâmpită, pentru un succes de o neînsemnătate absolută.

Aici zace Gigel Vasilescu – Triplu campion olimpic la tir cu marcu’
Vag impresionant scris pe o cruce.

Aici zace Ionel Geogrescu- Mister boboc la liceul Steven Segal din Tulcea
Absolut deloc impresionant scris pe o cruce.


Şi ca să vorbim şi despre persoana care e cu adevărat importantă aici... eu....


Faptul că în meseria mea întâlneşti multe gagici frumoase dar extraordinar de proaste îţi cam produce pagube la creieru testicular şi mă face să întârzii cu răspunsul (până nu mai demult automatizat) la întrebarea: Aş fute-o? Înainte era ca la programarea în Pascal „ true or false”
Acuma e ceva de genu: Aş fute-o? Aş.... aştepta să deschidă gura mai întâi. E şi safe că vezi dacă are dentaţia bună. Ca la cai. N-aş fute una cu carii cât să rămână materialu genetic în ele.


Algoritmul standard masculin de gândire (după modelul propiu)


Insert data = femeie
Check: penis
If (penis==no)
Then{
If (ţâţe < marimea L ) && ( cur<< Exclude femeie
Else
PgUP
If ( mecla = = naşpa)
Exclude femeie
Query: AI fute sau nu?
1==yes; 0==no;
} End task

Ce misto ar fi...

M-am gândit la o chestie hazlie.

Mi-ar plăcea să fiu îngropat în faţa blocului. Să treacă babele pe lângă mormântul meu făcându-şi cruce, grăbind pasul şi scuipând printre degete, să născocească baistrucii poveşti cu zombie despre mine şi să se sperie noaptea între ei stând ascunşi în spatele crucii mele. Vreau să-mi facă un grafitti cul pe spatele crucii, cine mai are grafitti cu ACAB pe cruce?

Vreau să am groapa exact pe un spaţiu de parcare. TL-04-VJG, TL-95-ADY, Aici se hodineşte Raul Gheba TL 10.03.1990 – Venus 4.12.2084 Soţ iubitor, tată devotat, cyborg anihilator şi om de serviciu priceput pe portalurile de găuri de vierme.

Nu te poti plictisi de asa ceva

PLAY Freefall Girl


Diggy Games

Boşorogi

Am îmbătrânit. Nu mă mai amuză ideea de a alerga în curu gol prin faţa mănăstirilor, nu mai mi se par hazliu răhaţu de câîne şi nici clovnii nu mă mai sperie. Am îmbătrânit şi voi continua să îmbătrânesc. Mâine poimâine, doamne fereşte, n-o să mai pot să fac triplu flic-flac pe spate cu piuliţă de 13, şi n-o să mai pot să dansez samba ca un nebunatic până în zori. Ar trebuii deja să ma uit la aia cu fondurile de pensii. Dar mai întâi trebuie să hotărăsc ce fel de boşorog vreau să fiu.


TIPUL 1: Domnu’ .....

FRAZA SUGESTIVA: „Domnu’ Marc mi-a recomandat cu politeţe să nu mă avânt prea mult pe piaţa imobiliară prea mult pentru că instabilitatea sistemului bancar mă va face să ies în pierdere. Părerea dânsului e importantă”

ÎL SALUTI?: Domnu’ x e nenea ăla pe care mă-ta te punea să-l saluţi respectuos şi să-ţi dai fesu’ jos când trecea pe scara blocului şi să-i faci cumpărăturile moca doar ca să se laude ea cu ce fiu bine-crescut are.

PAREREA LUI: Domnu’ x nu vorbeşte cu oamenii de pe scară. El formulează opinii scurte, precise şi de efect, pe care TOATA lumea le ascultă, pentru că domnu’ e tipul înţeleptului bătrân cu experienţă de viaţă.

IN AUTOBUZ/TRAMVAI: Domnu’ e genu de om la care te simţi prost dacă nu îi laşi locul să se aşeze în autobuz, pentru că ai impresia că omul ăsta chiar a muncit toată viaţa lui (asta dacă domnu’ chiar ar merge cu autobuzu şi nu cu mercedesul lui de perioadă interbelică în stare perfectă de funcţionare)

COPII: Copii lui sunt ingineri şi doctori şi nepoţii îl vizitează să discute probleme de conduită morală, bune maniere şi alte chestii simandicoase.

EXEMPLU DE DOMNU: Un exemplu de domnu’ e „domnu’ trandafir” din opera eponimă a lui Mihail Sadoveanu (scriitor de rahat, pupincurist de comunişti şi umflat nesimţit, ca un apropo mic aşa).
În momentul în care domnu’ trebuia să meargă într-un sat peste Siret toţi elevii doreau să meargă la şcoală la el. Dar domnu’ n-a plecat, pentru că domnu’ e de obicei prea şmecher ca să treacă Siretul.

JOC PREFERAT: şah

VESTIMENTATIA: pălărie melon, ceas de buzunar aurit (moştenire de familie), papion (eventual cravată), baston cu mâner de fildeş, vestă acoperită de un sacou



TIPUL 2: Nea

FRAZA SUGESTIVA: „Să vezi ce a zis nea gicu azi, sau stai... era nea nicu? Sau nea gelu? Sau... eh... oricum a zis că: „

IL SALUTI?: Spre deosebire de domnu’ unde, mă-ta te punea să îl saluţi ca să pari bine-crescut, aici te punea să îl saluţi pentru că venea apoi la uşă şi zicea: „Bre doamna mă-tă... da matale cum l-ai crescut pe băietu’ ăsta că trece cu capu-n pământ fără să dea un bună ziua. Păi pe vremea mea.... etc.etc.etc.etc.etc.etc.etc.

PAREREA LUI: Nea’ este nenea ăla care îl găseşti mai tot timpul la bodegă cu ceilalţi nea dând pe gât una mică, sau vin la halbă la dozator. Toţi nea’ au aceeiaşi părere generală despre toate chestiile posibile. Statu e corupt, biserica e bună, ceauşescu era bun, zahăru-i scump, nevastă-mea-i enervantă, etc. INSA... fiecare o formulează în modul lui aşa că nea gicu şi cu nea nicu ajung să se certe despre cine a fost mai bun preşedinte deşi ei amândoi sunt de acord că Iliescu e ăla. Opiniile lui Nea sunt ascultate, dar sunt inutile penturu că sunt aceleaşi ca ale oricărui altcuiva.

IN AUTOBUZ/TRAMVAI: E genul de om pe care îl laşi pe locul tău în autobuz doar pentru că altfel devine foarte enervant.
COPII: Copii lui lucrează pe la uzine şi încearcă de fiecare dată să nu facă zgomot când îl văd pe vizor, poate poate pleacă, dar e foarte insistent la sonerie şi cedează de ruşine faţă de vecini

EXEMPLE DE NEA’: Imaginaţivi-l pe Cristoiu cu pălărie şi pulover. E un nea nemaipomenit


JOC PREFERAT: table

VESTIMENTATIE: Bască sau pălărie de vânător, Pulover a la Petre Roman, pahar de rachiu în dotare.




TIPUL 3: Moş

FRAZA SUGESTIVA: „Moş Vasile, ţi-am zis de-atâtea ori să nu mai mânânci pasta de dinţi pe pâine”

IL SALUTI?:Moş este nenea ăla pe cară mă-ta nu te punea să îl saluţi pentru că ştia că oricum nu te aude şi tot timpul te confundă cu nepotul lui Mihăiţă:
„- Mihăiţă tu eşti? – Da’ io-s fată Moş Costache. – Ce zici? Eşti tată deja Mihăiţă? Of doamne cum trece timpul”

PAREREA LUI: Părerea lui Moş nu o ascultă nimeni pentru că e prea senil, şi de obicei nu are nici o legătură cu ce se discută: „- Moş Gheorghe, ce zici, să punem contoare la calorifere pe scară? – Tu-vă-n mama voastră de puşlamale, iar mi-aţi furat feţele de pernă!”
OBICEIURI: Deşi e mai surd ca o tufă de roşii şi trebuie să îl împingi de pe pat ca să se trezească din somn, se enervează tot timpul pe copii care joacă fotbal în faţă blocului pentru că nu îl lasă să se odihnească.
IN AUTOBUZ/TRAMVAI: Îl laşi să stea pe locul tău în tramvai pentru că ţi-e frică că altfel se împrăştie şi tre să îi aduni oasele la loc.
COPII: Copii lui sunt toţi plecaţi în străinătate, dar asta nu e o problemă pentru că el nici nu mai ţine minte câţi copii are.

EXEMPLE DE MOS: Moş Costache din Enigma Otiliei, care era cel mai mare zgârcit şi a murit de infarct când l-a văzut pe Stănică furând-ui cutia cu bani.

JOC PREFERAT: Jocul de-a liniştea.

VESTIMENTATIE: Căciulă tricotată, ochelari „funduri de borcane”, Băţ, cuţit pentru tăiat mingile copiilor care cad la el în curte, cocoaşă.




TIPUL 4: Doar numele

Frază sugestivă: „să nu te prind că accepţi bomboane de la Vali, că te bat de te ia mama gaia”


IL SALUTI?: Bâtrânul care este cunoscut doar după nume este cel mai dubios tip de om posibil. Mă-ta îţi spunea să nu-l saluţi pentru că nu e sănătos la cap, dar el de fiecare dată când trecea pe lângă tine îţi dădea un claxon la maşina lui imaginară pe care o conducea tot timpul: pe stradă, pe scări, în lift, la ghenă (dă cu spatele şi face biiiiip biiiiip biiiiip. )

PAREREA LUI: De obicei e pedofil, deci părerea lui nu e ascultată de nimeni pentru că de fiecare dată toată lumea fuge înainte ca el să apuce să deschidă gura.
IN TRAMVAI/AUTOBUZ: Nu îl laşi să stea pe locul tău în tramvai, de fapt, îi pui piedică înainte ca să nu apuce să intre în tramvai.
COPII: N-are copii sau dacă, are sunt toţi peşti şi curve, cu traume pentru că au fost molestaţi când erau mici.
EXEMPLE DE: Irinel Columbeanu dacă nu ar avea bani şi nevastă

JOC PREFERAT: „Hai să-ţi dau o bombonică”

VESTIMENTATIE: Pentru că mereu surprinde prin improvizaţie determinarea unei vestimentaţii certe este dificilă. Totuşi amintesc: Batista cu cloroform şi punga de hârtie cu perlandez.

Hai să Fackem Religie!

Am văzut azi in grupul de oameni interesanţi din lista mea de messenger unu cu statusul „Ha ha, n-am status! Cine are status e gaozar... haha”. L-am trecut la grupul de oameni neinteresanţi

Apoi am văzut în grupul de oameni neinteresanţi unul cu statusul „Fuck religion!”.
Am creeat un grup numit „idioti” si l-am bagat acolo.

Vă închipuiţi că tipul despre care vorbesc este cel mai grim şi necroverted rocker posibil în ciuda faptului că e blond, carlionţat, cu ochi albaştri, ochelari de dexter şi e la ASE.
Eu unu’ nu prea înţeleg problema lui cu religia şi foarte probabil nici el nu o înţelege. Se ia religia de viaţă lui?
Când merge pe stradă îi pune piedică vreun cardinal cu bastonu’? L-a făcut papa în public „faţă-de-cur”? A fost molestat cu o biblie când era mic? Şi de-atunci se cacă paralelipiede? Poate, cine ştie...
Dar cel mai plauzibil e scenariul ăla în care el e săturat de ipocrizia şi materialismul bisericii şi i se pare lui tare dacă se răzvăteşte împotriva religiei care a condamnat şi a judecat pe principii instabile din punct de vedere logic timp de sute de ani. Aşa bă... mişto... ia atitudine, futu-le-n mama lor de creştini. Supără-te pe instituţia asta care n-are nici un fel de putere politică şi nu îţi restricţionează din punct de vedere legal nici un drept. Hai să le dăm un pic de spaţiu scrofilor capitalişti care se îmbogăţesc pe spinarea ta şi a altor mii de oameni şi să atacăm adevărata problemă: O masă de pensionari care se adună dumincă dimineaţa într-o clădire cu conotaţii falice. Mama lor de boşorogi cu coşurile lor cu colivă şi lumânări, şi cu preoţii lor cu robele lor jmechere şi negre.

Şi ca să fie cul suprem, grimişor ăsta nu „se fute pe religie” el „fuck’s religion!”. Când il prinde bunică-sa mâzgâlind pe caietu de geografie fuck religion il mângâie pe frunte şi-l alintă: „bravo puişoru.. bine că faci religie la şcoală... că altceva nimic bun nu vă-nvaţă”

Religia, în afară de fundamentaliştii musulmani, care şi ei or să se dea pe brazdă.... e inofensivă. E ca Geoană, toată lumea îl ascultă dar nimeni nu face ce zice el.

Ţi se pare ţie aşa detestabil tipul ăsta?

Ca sa vezi!

Faptul ca ma inconjor in mare parte de idioti usor impresionabili si cu capacitatea creatoare a unui om in moarte clinica, imi da un sentiment de auto-suficienta asbolut, care nu-i chiar benefic, pentru ca ajungi sa fii de acord cu tine insuti, sa nu mai dezbati probleme in forul tau interior, sa nu te mai contrazici singur.
Si impacarea absoluta cu sine nu se intampla decat in trei cazuri: Cand ajungi in Nirvana (dar asta e vrajeala hipioata si nu-i pasa nimanui cu exceptia oamenilor idioti si usor impresionabili), cand dai coltu' (dar atunci esti mort si nu are relevanta), si cand esti un idiot absolut (dar atunci esti prost si nu-ti pasa). Si cum nu e bine sa fii nici prost, nici mort, nici catatonic in nirvana, prefer sa ma contrazic singur si mai ales sa ma contrazic cu altii. De asta mi-am facut si eu blog.
Sa ma dau cu capul de zidul lincacios al internetului pana imi da pe nas borsul cunoasterii, sa ma plimb pe rotilele date cu vaselina intelepciunii, sa-mi taie calea matza neagra a mistourilor fine si sa scot cat mai multe metafore dubioase.

O sa vorbim de multe chestii pe-aici. De la puli la arta, de la pizde la robotei japonezi care stiu sa danseze conga, asa ca va astept sa dati un click, un comentariu si o bere cand ne intalnim