De la Malu’ Dunării la Mall

Eh, dragii mei s-a deschis şi în Tulcea un Mall, sau cum îmi place mie să îi spun, „un lagăr de concentrare pentru piţipoance”. Este un lucru bun, părerea mea, prea mult timp au fost bietele ameţite nevoite să bea o apă plată cu lămâie într-un local în afara unui mall, prea mult au fost ele neovoite să descrie cercuri neregulate cu privrea, zbătându-şi ochişorii în stânga şi în dreapta, doar doar or vedea o urmă de cizmă Gucci.
Gata,gata. Prea multă suferinţă prea puţină reclamă:


Poziţia:

Mălăieţu’ tulcean este aşezat în fabuloasa apropierei ai închisorii (bulăului, bătătoriei de hoţi, puşcăieri) Tulcea care cică de de maximă siguranţă. Nup, nu e situată pe o insulă stâncoasă cu un far pe ea, izolată de 50 de kilometri de ape reci ca gheaţa, cu garduri electrice şi senzori de mişcare. E cam la 50 de metri de mall într-o viitoare zonă rezidenţială şi mi se pare că e unu’ Vasile într-un turn care păzeşte.


Apropo de puşcarie, o să revin cu nişte poze să vedeţi şi voi. Am constatat că de evadat nu e chiar aşa de uşor, dar de evadat înauntru e ridicol de simplu. Cred că dracii din cartier când dau cu mingea peste gard sar peste şi o iau înapoi. Ţepii ăia care ar terbuii să împiedice căţărarea au orientarea spre interior şi îs foarte rari + dacă stai lângă zid ăia din turn nu prea au cum să te vadă. Mai ales când rulează „tânăr şi neliniştit”.

Arhitectură.

Malu’ valu’ăsta e conceput pentru oameni care nu suferă de claustrofobie, că e aşa de înghesuit încât ar trebuii să îţi dea o pungă de hârtie la întrare,să sufli în ea când intri în hiperventilaţie.
Cea mai hazlie parte e că e înghesuit până şi pe ecranele ălea informative la care nu se uită nimeni. Mi-am aruncat ochiu fugitiv pe unu şi scria ceva de genu’: |||lcea mall revitalizează arhitectura şi int|||, pesemne că şi ăla care are a scris chestia aia şi-a dat seama că e bullshit şi nu merită trecută pe 2 rânduri.


Magazine:

Pe lângă cele 99% de magazine neinteresante mai există şi 1% magazine idioate. De exemplu, KFC-ul care de fapt nu e KFC, e o semifranchiză care aduce cromatic extrem de mult cu KFC-ul numai că de mai de căcat. Eu o numesc KFC-ul găinilor cu aviară şi la cât de violet arătau cărnurile de colo nu cred că-s foarte departe de adevăr. Totuşi, este un magazin de bijuterii cu o vânzătoare bunoacă rău şi regret că nu-i la magazinu’ de chestii îngheţate să o fac să se bage cu sfârcurile în lada frigorifică.


Cum îmi petrec eu timpul la mal:

Sâmbătă am fost pentru prima oară şi am făcut următoarele: Holbat la ţâţele vânzătoarei de bijuterii, mâncat „fiţoşici”, primit balon în formă de pudel pe care l-am remodelat în formă de simbol falic.