Sambata 1 noiembrie la Teatrul "Jean Bart" din Tulcea, ora 18:30
"Orchestra de pe Titanic" de Hristo Boytchev
in regia lui Ion Dore
cu: Raul Gheba, Bogdan Camburu, Catalina Ceapraga, Alecsandru Dunaev, Nicoleta Gavrila, Dan Petre
joi, 30 octombrie 2008
Orchestra de pe Titanic
Sambata 1 noiembrie la Teatrul "Jean Bart" din Tulcea, ora 18:30
"Orchestra de pe Titanic" de Hristo Boytchev
in regia lui Ion Dore
cu: Raul Gheba, Bogdan Camburu, Catalina Ceapraga, Alecsandru Dunaev, Nicoleta Gavrila, Dan Petre
miercuri, 22 octombrie 2008
Carti postale
Sa trimiteti lu' mamaia!
Poze recente de la mine din cartier. Sapati fratilor sapati ca poate dati de aur!
marți, 21 octombrie 2008
Sub mareveleioasa conducere a lui Raul – Episodul 1
Pe clasicul principiu „Dac-aş fi pentr-o zi preşedinte”
M-am gândit să fac o miniserie pe blogul ăsta despre ce legi aş adopta eu CA COnducător al acestui stat.
1. Legea „pe partea economică”
Replica „pe partea economică” are valoare de contrargument absolut în orice dispută însă doar în favoarea actualului preşedinte. ( Raul Gheba) Aceasta va combate orice explicaţie logică şi argumentată, va fi soluţia la orice problemă socială,juridică,religioasă şi evident... economică.
Exemplu:
- Domnule preşedinte, din cauza gurvernării dumneavoastră ,indicele BET al celor mai lichide 10 societăţi listate la BVB a coborât la valoarea inregistrată în decembrie 2004. Trendul descendent început în vara lui 2007 a determinat şi în 2008 scăderi record de peste 55% când în urma intervenţ...
- Stop, stop, stop. &$@^@%#(@ Pe partea economică.
- Da domnule preşedinte, aveţi dreptate.
2. Legea pălărioarelor hazlii
Este în completă incompatibilitate cu legea statului român ca un membru al academiei române, jurnalist sictirit sau intelectual de marcă să profeseze, să discute în cadrul unor întâlniri oficiale sau să meargă pe stradă fără o pălărioară hazlie. Aceasta are menirea de a destinde imaginea sobră pe care o au intelectualii şi a îi face oleacă ridicoli. Excepţie la această lege o face domnul Horia Roman Patapievici care este îndeajuns de penibil cu papionul de la sine.
3. Legea „Ai roată, eşti tăiată”
Este interzis doamnelor, domnişoarelor şi travestiţilor să poarte în locuri publice, în urechi, cercei cu diametrul mai mare de 3 centimetri. Această lege este validă în baza legii „pe partea economică” şi pe baza argumentului „că face femeile să arate ca nişte babe cu jumătate de normă prostituate şi jumătate valorificatoare de glande la biroul pentru pisici călcate pe sosea”
În caz contrar, doamnelor şi domnişoarelor li se va ataşa cu un lanţ, o ancoră de cercei, care ulterior va fi aruncată în apă.
Cam atât pentru azi.
M-am gândit să fac o miniserie pe blogul ăsta despre ce legi aş adopta eu CA COnducător al acestui stat.
1. Legea „pe partea economică”
Replica „pe partea economică” are valoare de contrargument absolut în orice dispută însă doar în favoarea actualului preşedinte. ( Raul Gheba) Aceasta va combate orice explicaţie logică şi argumentată, va fi soluţia la orice problemă socială,juridică,religioasă şi evident... economică.
Exemplu:
- Domnule preşedinte, din cauza gurvernării dumneavoastră ,indicele BET al celor mai lichide 10 societăţi listate la BVB a coborât la valoarea inregistrată în decembrie 2004. Trendul descendent început în vara lui 2007 a determinat şi în 2008 scăderi record de peste 55% când în urma intervenţ...
- Stop, stop, stop. &$@^@%#(@ Pe partea economică.
- Da domnule preşedinte, aveţi dreptate.
2. Legea pălărioarelor hazlii
Este în completă incompatibilitate cu legea statului român ca un membru al academiei române, jurnalist sictirit sau intelectual de marcă să profeseze, să discute în cadrul unor întâlniri oficiale sau să meargă pe stradă fără o pălărioară hazlie. Aceasta are menirea de a destinde imaginea sobră pe care o au intelectualii şi a îi face oleacă ridicoli. Excepţie la această lege o face domnul Horia Roman Patapievici care este îndeajuns de penibil cu papionul de la sine.
3. Legea „Ai roată, eşti tăiată”
Este interzis doamnelor, domnişoarelor şi travestiţilor să poarte în locuri publice, în urechi, cercei cu diametrul mai mare de 3 centimetri. Această lege este validă în baza legii „pe partea economică” şi pe baza argumentului „că face femeile să arate ca nişte babe cu jumătate de normă prostituate şi jumătate valorificatoare de glande la biroul pentru pisici călcate pe sosea”
În caz contrar, doamnelor şi domnişoarelor li se va ataşa cu un lanţ, o ancoră de cercei, care ulterior va fi aruncată în apă.
Cam atât pentru azi.
joi, 16 octombrie 2008
O aveam de mult.
Asta e replica mea când cineva face o observaţie asupra oricarei chestii noi pe care o am.
- Ţi-ai luat tricou nou?
- Nu, îl aveam de mult
- Aia o şapcă nouă?
- Nea... o aveam de mult
- Oja aia de unghii e nouă?
- Nea... e sta de ceva timp în sertare.
Etc,etc,etc
Motivul pentru care zic chestia asta e foarte simplu. Mă scuteşte de o serie muult mai lungă de întrebări după. „De unde o ai?, „cât ai dat pe ea?” „e buna?” „ce material e ăsta?” „ îţi stă bine, n-o fi având şi pe verde?”, „crezi că mai găsesc să-mi iau şi eu?”
Întrebări care de obicei cer ca răspuns mai mult decât clasicul „pula mea”
Când zici „O aveam de mult” e simplu:
-O aveam de mult
-Hm.. şi eu de ce nu ştiam de ea?
-Pula mea...
- Ţi-ai luat tricou nou?
- Nu, îl aveam de mult
- Aia o şapcă nouă?
- Nea... o aveam de mult
- Oja aia de unghii e nouă?
- Nea... e sta de ceva timp în sertare.
Etc,etc,etc
Motivul pentru care zic chestia asta e foarte simplu. Mă scuteşte de o serie muult mai lungă de întrebări după. „De unde o ai?, „cât ai dat pe ea?” „e buna?” „ce material e ăsta?” „ îţi stă bine, n-o fi având şi pe verde?”, „crezi că mai găsesc să-mi iau şi eu?”
Întrebări care de obicei cer ca răspuns mai mult decât clasicul „pula mea”
Când zici „O aveam de mult” e simplu:
-O aveam de mult
-Hm.. şi eu de ce nu ştiam de ea?
-Pula mea...
Hazlibund
Partea cea mai hazlie e ca dupa ce sparge ala mai sta si se uita vreo 2 secunde la ala pana vine ma-sa cu galeata
luni, 13 octombrie 2008
De la Malu’ Dunării la Mall
Eh, dragii mei s-a deschis şi în Tulcea un Mall, sau cum îmi place mie să îi spun, „un lagăr de concentrare pentru piţipoance”. Este un lucru bun, părerea mea, prea mult timp au fost bietele ameţite nevoite să bea o apă plată cu lămâie într-un local în afara unui mall, prea mult au fost ele neovoite să descrie cercuri neregulate cu privrea, zbătându-şi ochişorii în stânga şi în dreapta, doar doar or vedea o urmă de cizmă Gucci.
Gata,gata. Prea multă suferinţă prea puţină reclamă:
Poziţia:
Mălăieţu’ tulcean este aşezat în fabuloasa apropierei ai închisorii (bulăului, bătătoriei de hoţi, puşcăieri) Tulcea care cică de de maximă siguranţă. Nup, nu e situată pe o insulă stâncoasă cu un far pe ea, izolată de 50 de kilometri de ape reci ca gheaţa, cu garduri electrice şi senzori de mişcare. E cam la 50 de metri de mall într-o viitoare zonă rezidenţială şi mi se pare că e unu’ Vasile într-un turn care păzeşte.
Apropo de puşcarie, o să revin cu nişte poze să vedeţi şi voi. Am constatat că de evadat nu e chiar aşa de uşor, dar de evadat înauntru e ridicol de simplu. Cred că dracii din cartier când dau cu mingea peste gard sar peste şi o iau înapoi. Ţepii ăia care ar terbuii să împiedice căţărarea au orientarea spre interior şi îs foarte rari + dacă stai lângă zid ăia din turn nu prea au cum să te vadă. Mai ales când rulează „tânăr şi neliniştit”.
Arhitectură.
Malu’ valu’ăsta e conceput pentru oameni care nu suferă de claustrofobie, că e aşa de înghesuit încât ar trebuii să îţi dea o pungă de hârtie la întrare,să sufli în ea când intri în hiperventilaţie.
Cea mai hazlie parte e că e înghesuit până şi pe ecranele ălea informative la care nu se uită nimeni. Mi-am aruncat ochiu fugitiv pe unu şi scria ceva de genu’: |||lcea mall revitalizează arhitectura şi int|||, pesemne că şi ăla care are a scris chestia aia şi-a dat seama că e bullshit şi nu merită trecută pe 2 rânduri.
Magazine:
Pe lângă cele 99% de magazine neinteresante mai există şi 1% magazine idioate. De exemplu, KFC-ul care de fapt nu e KFC, e o semifranchiză care aduce cromatic extrem de mult cu KFC-ul numai că de mai de căcat. Eu o numesc KFC-ul găinilor cu aviară şi la cât de violet arătau cărnurile de colo nu cred că-s foarte departe de adevăr. Totuşi, este un magazin de bijuterii cu o vânzătoare bunoacă rău şi regret că nu-i la magazinu’ de chestii îngheţate să o fac să se bage cu sfârcurile în lada frigorifică.
Cum îmi petrec eu timpul la mal:
Sâmbătă am fost pentru prima oară şi am făcut următoarele: Holbat la ţâţele vânzătoarei de bijuterii, mâncat „fiţoşici”, primit balon în formă de pudel pe care l-am remodelat în formă de simbol falic.
Gata,gata. Prea multă suferinţă prea puţină reclamă:
Poziţia:
Mălăieţu’ tulcean este aşezat în fabuloasa apropierei ai închisorii (bulăului, bătătoriei de hoţi, puşcăieri) Tulcea care cică de de maximă siguranţă. Nup, nu e situată pe o insulă stâncoasă cu un far pe ea, izolată de 50 de kilometri de ape reci ca gheaţa, cu garduri electrice şi senzori de mişcare. E cam la 50 de metri de mall într-o viitoare zonă rezidenţială şi mi se pare că e unu’ Vasile într-un turn care păzeşte.
Apropo de puşcarie, o să revin cu nişte poze să vedeţi şi voi. Am constatat că de evadat nu e chiar aşa de uşor, dar de evadat înauntru e ridicol de simplu. Cred că dracii din cartier când dau cu mingea peste gard sar peste şi o iau înapoi. Ţepii ăia care ar terbuii să împiedice căţărarea au orientarea spre interior şi îs foarte rari + dacă stai lângă zid ăia din turn nu prea au cum să te vadă. Mai ales când rulează „tânăr şi neliniştit”.
Arhitectură.
Malu’ valu’ăsta e conceput pentru oameni care nu suferă de claustrofobie, că e aşa de înghesuit încât ar trebuii să îţi dea o pungă de hârtie la întrare,să sufli în ea când intri în hiperventilaţie.
Cea mai hazlie parte e că e înghesuit până şi pe ecranele ălea informative la care nu se uită nimeni. Mi-am aruncat ochiu fugitiv pe unu şi scria ceva de genu’: |||lcea mall revitalizează arhitectura şi int|||, pesemne că şi ăla care are a scris chestia aia şi-a dat seama că e bullshit şi nu merită trecută pe 2 rânduri.
Magazine:
Pe lângă cele 99% de magazine neinteresante mai există şi 1% magazine idioate. De exemplu, KFC-ul care de fapt nu e KFC, e o semifranchiză care aduce cromatic extrem de mult cu KFC-ul numai că de mai de căcat. Eu o numesc KFC-ul găinilor cu aviară şi la cât de violet arătau cărnurile de colo nu cred că-s foarte departe de adevăr. Totuşi, este un magazin de bijuterii cu o vânzătoare bunoacă rău şi regret că nu-i la magazinu’ de chestii îngheţate să o fac să se bage cu sfârcurile în lada frigorifică.
Cum îmi petrec eu timpul la mal:
Sâmbătă am fost pentru prima oară şi am făcut următoarele: Holbat la ţâţele vânzătoarei de bijuterii, mâncat „fiţoşici”, primit balon în formă de pudel pe care l-am remodelat în formă de simbol falic.
joi, 9 octombrie 2008
duminică, 5 octombrie 2008
Pe jumerii lui Abraham Lincoln, nu-mi vine sa cred!
Spuneam acum cateva zile despre o relcama cu laptele vs pandispanu
Acu 10 minute in timp ce mancam un cremvusht am revazut reclama editia a doua ca si dexul: editie revizuita si adaugita. Spre sfarsitul reclamei zice unu:
"Prajitura cu 40% lapte."
Ei sa-ti bagi pula! Ce influent sunt ba! Ma simpt ca Petre Roman in pragul revolutiei. Sa mai ziceti ca nu suntem supravegheati. Astia din advertisng sunt non stop cu ochii pe noi
Acu 10 minute in timp ce mancam un cremvusht am revazut reclama editia a doua ca si dexul: editie revizuita si adaugita. Spre sfarsitul reclamei zice unu:
"Prajitura cu 40% lapte."
Ei sa-ti bagi pula! Ce influent sunt ba! Ma simpt ca Petre Roman in pragul revolutiei. Sa mai ziceti ca nu suntem supravegheati. Astia din advertisng sunt non stop cu ochii pe noi
sâmbătă, 4 octombrie 2008
De ce e nasol sa joci carti cu un homosexual!
La recomandarea fanului cezarica (freaca-te pe sfarcuri baiete) am revenit cu niste comicuri home-made
CLICK PE POZA SA SE VEDE!
joi, 2 octombrie 2008
Şi eu am lapte bă!
Poate aţi văzut şi voi la teveu reclama aia la pandişpan de-ăla de la Kinder. (mai mănâncă cineva kinder de când nu mai sunt la modă ouăle cu surprize?)
Reclama aia în care într-un frigider, o cană de lapte se ceartă cu un pandişpan,
Cana: - Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’ : - şi eu am lapte
Şi cana se face tovarăş cu pandişpanu’ mai ceva ca Frodo cu Sam în Lord of the rings.
Eh... acuma.... urechea mea atotperspicacă a observat o bubă evidentă ca Laura Andreşan într-o mănăstire. Poate n-oi fi eu mare geniu în fizică, dar sunt destul de sigur de o chestie. Laptele, care e un LICHID, nu prea poate să stea de la sine între două bucăţi de pandişpan care sunt SOLIDE decât în vreo două cazuri: când e îngheţat (şi cică n-ar fi) şi când se autobrânzeşte (chestie care nu m-ar surprinde dar cică n-ar fi nici asta că e” proaspăt”)
Aşa că bă pedofililor de la Kinder, ia lăsaţi voi publicitatea falsă şi ziceţi pă bune:
Cana: -Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’: - şi eu sunt un produs care conţine un mic procentaj de lapte, îndulcitori artificiali, E-uri nocive, destule calorii cât să duc la obezitate precoce şi probabil urme de melamină.
Şi cana scoate o armă semiautomată şi îi face o gaură în invelişu ciocolatos al pandişpanului
Reclama aia în care într-un frigider, o cană de lapte se ceartă cu un pandişpan,
Cana: - Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’ : - şi eu am lapte
Şi cana se face tovarăş cu pandişpanu’ mai ceva ca Frodo cu Sam în Lord of the rings.
Eh... acuma.... urechea mea atotperspicacă a observat o bubă evidentă ca Laura Andreşan într-o mănăstire. Poate n-oi fi eu mare geniu în fizică, dar sunt destul de sigur de o chestie. Laptele, care e un LICHID, nu prea poate să stea de la sine între două bucăţi de pandişpan care sunt SOLIDE decât în vreo două cazuri: când e îngheţat (şi cică n-ar fi) şi când se autobrânzeşte (chestie care nu m-ar surprinde dar cică n-ar fi nici asta că e” proaspăt”)
Aşa că bă pedofililor de la Kinder, ia lăsaţi voi publicitatea falsă şi ziceţi pă bune:
Cana: -Eu sunt lapte proaspăt
Pandişpanu’: - şi eu sunt un produs care conţine un mic procentaj de lapte, îndulcitori artificiali, E-uri nocive, destule calorii cât să duc la obezitate precoce şi probabil urme de melamină.
Şi cana scoate o armă semiautomată şi îi face o gaură în invelişu ciocolatos al pandişpanului
miercuri, 1 octombrie 2008
Din buletinul de ştiri matinal
Azi dimineaţă am auzit la ştiri o sintgamă interesantă. Era vorba de una care a îmbrăţişat un copac cu maşina şi aia de la ambulanţă zice ceva de genu: „A suferit leziuni incompatibile cu viaţa”. He! Ce hazile e. Bine, io înţeleg că e formulare pur medicală şi că e vorba despre cineva care chiar moare dar totuşi e al naibii de hazlie sintagma. E ca la matrimoniale: „Leziune fatală în zona toracică, caut moarte pentru relaţie de lungă durată. Compatibilitate 100%” sau sau sau.... şi mai fain... că tot s-a despărţit chirilă de raicu:
„Hemoragia internă şi Viaţă au depus actele de divorţ astăzi la judecătoria sectorului 3. Cei doi au declarat că se despart pe motive de incompatiblitate”
Tot azi dimineaţă am văzut la televizor un reportaj despre cum s-au întors acasă ăia răpiţi în Egipt. La aeroport un munte de reporteri, care mai de care mai băgăcios şi singura întrebare care se aude venind din partea mulţimii e: „V-a fost frică?”
No pula! Cred că dacă eram în mulţimea aia de jurnalişti îi futeam o scaltoacă peste ceafă idiotului care a pus întrebarea asta. Normal că le-a fost frică mă imbecilule, i-au scos din hoteluri de cinci stele, i-au băgat în gropi în nisip şi i-au ameninţat cu moartea, toate astea în timp ce ei credeau că merg să vadă piramidele.
Prin asociere, omul ăsta i-a făcut pe toţi cei din mulţimea aia să pară idioţi şi mai departe prin asociere => jurnaliştii italieni sunt idioţi.
Faza asta e un pic ca şi cum ai putea să îi pui lui Dumnezeu o singură întrebare despre orice şi tu ai zice : „iţi plac fursecurile?”
Si ca sa nu terminam intr-o nota trista poftim un mic comic hazliu de la mine
Cyanide & Happiness @ Explosm.net
„Hemoragia internă şi Viaţă au depus actele de divorţ astăzi la judecătoria sectorului 3. Cei doi au declarat că se despart pe motive de incompatiblitate”
Tot azi dimineaţă am văzut la televizor un reportaj despre cum s-au întors acasă ăia răpiţi în Egipt. La aeroport un munte de reporteri, care mai de care mai băgăcios şi singura întrebare care se aude venind din partea mulţimii e: „V-a fost frică?”
No pula! Cred că dacă eram în mulţimea aia de jurnalişti îi futeam o scaltoacă peste ceafă idiotului care a pus întrebarea asta. Normal că le-a fost frică mă imbecilule, i-au scos din hoteluri de cinci stele, i-au băgat în gropi în nisip şi i-au ameninţat cu moartea, toate astea în timp ce ei credeau că merg să vadă piramidele.
Prin asociere, omul ăsta i-a făcut pe toţi cei din mulţimea aia să pară idioţi şi mai departe prin asociere => jurnaliştii italieni sunt idioţi.
Faza asta e un pic ca şi cum ai putea să îi pui lui Dumnezeu o singură întrebare despre orice şi tu ai zice : „iţi plac fursecurile?”
Si ca sa nu terminam intr-o nota trista poftim un mic comic hazliu de la mine
Cyanide & Happiness @ Explosm.net
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
